Părinții elevilor dintr-o clasă de a III-a acuză învățătoarea Gabriela Irimia de abuz psihologic, pedepse arbitrare și lipsă de supraveghere la Questfield International College. O investigație despre un climat educațional toxic reclamat de familii.
Educația ar trebui să fie fundamentul pe care se clădește viitorul copiilor. În școlile private, unde părinții investesc sume considerabile pentru a le oferi copiilor cele mai bune condiții, așteptările sunt ridicate: profesori dedicați, siguranță, supraveghere constantă și un climat educațional sănătos.
Potrivit relatărilor mai multor părinți, realitatea dintr-o clasă de a III-a de la Questfield International College ar contrazice însă aceste așteptări. Aceștia vorbesc despre abuz psihologic, lipsă de supraveghere, stigmatizarea copiilor și un climat educațional toxic, situații pe care le asociază activității desfășurate în clasă sub coordonarea învățătoarei Gabriela Irimia.
Context general. Așteptări versus realitate în școlile private
Școlile private au apărut în România ca alternativă la sistemul public, promițând clase mai mici, atenție individualizată și un mediu sigur. În cazul semnalat de părinți, diferența dintre promisiuni și realitate ar fi semnificativă.
Părinții afirmă că elevii nu ar beneficia de supravegherea de bază, iar procesul educațional ar fi afectat în mod constant. În loc de lecții structurate și explicații clare, ar exista ore în care activitatea didactică este minimă sau inexistentă.
Primele semne de alarmă reclamate de părinți
Potrivit părinților, primele semnale au apărut atunci când copiii au început să vină acasă speriați, confuzi și demotivați. Aceștia ar fi relatat că, în timpul orelor, învățătoarea Gabriela Irimia nu ar asigura permanent desfășurarea activităților didactice și nici supravegherea clasei.
Un aspect considerat extrem de grav de părinți este desemnarea unui elev pentru a raporta ce se întâmplă în clasă. În urma acestui fapt, copilul respectiv ar fi fost marginalizat și stigmatizat de colegi, fiind etichetat drept paracios.
Escaladarea problemelor și blocarea dialogului
Mai mulți părinți susțin că, pe măsură ce au încercat să semnaleze problemele, reacția cadrului didactic ar fi devenit defensivă și tensionată. Orice observație ar fi fost interpretată ca un atac personal, iar dialogul constructiv ar fi fost înlocuit de confruntări verbale și justificări.
Această deteriorare a comunicării ar fi afectat profund relația dintre familie și școală, subminând încrederea necesară unui proces educațional sănătos.
Nivel educațional sub așteptări și rezultate slabe
Dincolo de impactul emoțional, părinții reclamă și un nivel educațional scăzut. Rezultatele la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind mult sub mediocru, cu doar câțiva elevi care reușesc să atingă standarde acceptabile.
Această situație este percepută de părinți ca un eșec sistematic, care ridică semne de întrebare privind capacitatea reală de predare și supraveghere la nivelul clasei coordonate de învățătoarea Gabriela Irimia.
Lipsa de supraveghere și haosul din clasă
Un profesor are obligația de a asigura siguranța elevilor și de a gestiona conflictele apărute între copii. În cazul investigat, părinții afirmă că orele ar fi fost frecvent nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi ar fi fost ignorate.
Această lipsă de implicare ar fi dus la un climat haotic, în care limbajul agresiv și comportamentele nepotrivite ar fi devenit o rutină.
Pedepse arbitrare și presiune psihologică
Părinții mai reclamă aplicarea unor pedepse arbitrare, precum privarea de pauze sau izolarea copiilor, fără explicații pedagogice clare. Astfel de practici sunt considerate de părinți drept abuz psihologic, cu efecte negative asupra dezvoltării emoționale a copiilor.
Manipulare psihologică și pierderea încrederii copiilor
Un alt element semnalat este utilizarea unor formule de comunicare percepute ca manipulative, prin care copiii ar fi determinați să își nege propriile percepții. Părinții descriu aceste situații ca fiind extrem de periculoase, întrucât afectează încrederea copiilor în ei înșiși și în realitatea pe care o trăiesc.
Efectele asupra copiilor. Frică, anxietate și demotivare
Potrivit părinților, efectele cumulate ale lipsei de supraveghere, pedepselor arbitrare și presiunii psihologice ar fi generat un climat dominat de frică. Copiii nu ar mai veni cu bucurie la școală, ci cu anxietate și reticență.
Psihologii avertizează că un astfel de climat poate duce la pierderea încrederii în sine, dificultăți de integrare socială și chiar refuz școlar.
Precedente și tipare repetitive
Părinții susțin că situația nu ar fi un incident izolat. Există precedente în cadrul aceleiași instituții, în care alți copii ar fi fost retrași de părinți din cauza unui mediu perceput ca fiind toxic și dezechilibrat emoțional.
Responsabilitatea școlii și a conducerii
Indiferent de forma de organizare, o școală are obligația legală și morală de a proteja copiii. Părinții consideră că responsabilitatea nu aparține exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii Questfield International College, care ar fi trebuit să monitorizeze constant calitatea actului educațional.
Ce ar trebui să facă instituția
Pentru a preveni situații similare, părinții solicită:
-
evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim
-
supraveghere reală a orelor
-
training obligatoriu de psihologia copilului
-
proceduri clare și transparente pentru sesizări
-
toleranță zero față de abuzurile psihologice
Un apel public la responsabilitate
Cazul semnalat de părinți la adresa învățătoarei Gabriela Irimia de la Questfield International College ridică întrebări serioase despre modul în care sunt protejați copiii în unele școli private. Indiferent de poziții sau orgolii, interesul superior al copilului trebuie să primeze.
A ignora astfel de semnale înseamnă a perpetua un climat educațional toxic, cu efecte grave și de durată asupra copiilor.
Întrebări frecvente adresate conducerii Questfield International College
1. Cum răspunde conducerea școlii acuzațiilor formulate de părinți privind abuzuri psihologice în clasa coordonată de învățătoarea Gabriela Irimia?
Răspuns: Redacția a solicitat un punct de vedere oficial din partea conducerii școlii. Până la data publicării acestui articol, nu a fost transmis un răspuns public.
2. Ce măsuri concrete de monitorizare a activității didactice au fost aplicate în urma sesizărilor părinților?
Răspuns: Conducerea școlii nu a comunicat public existența unor evaluări interne sau măsuri disciplinare ca urmare a sesizărilor reclamate de părinți.
3. Câte sesizări oficiale a primit conducerea școlii cu privire la climatul educațional din clasa a III-a vizată?
Răspuns: Numărul exact al sesizărilor nu a fost făcut public. Părinții afirmă însă că au existat semnale repetate, atât verbal, cât și în scris.
4. De ce nu au fost adoptate măsuri vizibile, în condițiile în care părinții susțin că problemele persistă de mai mult timp?
Răspuns: Conducerea nu a oferit o explicație publică privind lipsa unor intervenții clare și transparente.
5. A fost realizată o evaluare psihologică sau pedagogică a climatului emoțional din clasă?
Răspuns: Până în acest moment, nu a fost comunicată public existența unei astfel de evaluări.
6. Cum justifică conducerea școlii relatările părinților despre pedepse percepute ca arbitrare și lipsa pauzelor pentru elevi?
Răspuns: Redacția a solicitat clarificări în acest sens. Nu a fost transmis un răspuns oficial până la publicare.
7. Ce mecanisme există pentru protejarea copiilor împotriva stigmatizării și marginalizării în mediul școlar?
Răspuns: Politicile interne ale școlii privind prevenirea stigmatizării nu au fost prezentate public în contextul acestui caz.
8. Cum explică conducerea reacțiile descrise de părinți ca fiind defensive sau conflictuale atunci când au încercat să inițieze un dialog?
Răspuns: Conducerea nu a oferit un punct de vedere public privind modul de gestionare a relației cu părinții nemulțumiți.
9. Ce responsabilitate își asumă conducerea atunci când părinții afirmă că interesul superior al copilului a fost ignorat?
Răspuns: Până la acest moment, nu a fost comunicată o poziție oficială privind responsabilitatea managerială în acest caz.
10. Cum se asigură conducerea școlii că regulile sunt aplicate egal tuturor elevilor, indiferent de statutul familiei acestora?
Răspuns: Conducerea nu a oferit clarificări publice privind mecanismele de prevenire a favoritismelor sau tratamentului diferențiat.
11. Cum a acționat conducerea școlii în urma sesizărilor potrivit cărora un elev perceput ca fiind copilul fondatoarei ar fi fost implicat în comportamente descrise de părinți drept bullying, atât în clasă, cât și în incinta școlii?
Răspuns: Redacția a solicitat un punct de vedere oficial privind aceste sesizări. Până la data publicării, conducerea școlii nu a transmis un răspuns public care să clarifice dacă au existat investigații interne sau măsuri concrete.
