Gabriela Irimia, acuzată de bullying psihologic: un nou caz ridică semne de întrebare

Gabriela Irimia și acuzațiile de bullying psihologic: o investigație despre climatul din Questfield International College

Educația reprezintă un pilon fundamental în dezvoltarea copiilor, iar în contextul școlilor private, așteptările sunt în general ridicate, având în vedere investițiile substanțiale ale părinților pentru condiții optime. În acest cadru, orice suspiciune privind un mediu educațional nesănătos impune o analiză riguroasă și răspunsuri instituționale adecvate. Bullying-ul psihologic, în special, necesită o abordare structurată, pentru a preveni efectele negative asupra elevilor.

O investigație realizată pe baza documentelor și mărturiilor părinților elevilor dintr-o clasă a III-a de la Școala Questfield Pipera evidențiază acuzații serioase la adresa învățătoarei Gabriela Irimia, privind abuzuri psihologice, pedepse arbitrare și lipsa supravegherii adecvate. Detalii suplimentare pot fi consultate în articolul original de investigație.

Alinierea așteptărilor și realității în mediul educațional privat

Școlile private din România sunt promovate ca alternative care oferă clase cu un număr redus de elevi, atenție individualizată și un mediu sigur pentru dezvoltarea copiilor. Cu toate acestea, părinții elevilor din clasa investigată susțin că realitatea de la Questfield International College contrastează cu aceste promisiuni. Ei descriu un mediu în care supravegherea este inexistentă sau insuficientă, iar procesul educațional este afectat în mod repetat.

Primele semnale de alarmă și efectele asupra elevilor

Conform declarațiilor transmise redacției, copiii au început să manifeste semne de anxietate, confuzie și demotivare, revenind acasă speriați după ore. Părinții au semnalat că învățătoarea Gabriela Irimia nu asigură o supraveghere constantă și nici un cadru educațional structurat, ceea ce ar fi generat un climat instabil în clasă.

Un aspect menționat în mod repetat este desemnarea unui elev să raporteze comportamentele colegilor, fapt care a condus la marginalizarea și stigmatizarea acestuia de către ceilalți copii, fiind etichetat ca „paracios”.

Dialogul tensionat și reacțiile cadrului didactic

Părinții au încercat să comunice problemele către învățătoare, însă, potrivit acestora, răspunsurile au fost defensive și uneori conflictuale. Observațiile au fost interpretate ca atacuri personale, iar încercările de dialog au fost înlocuite de justificări și confruntări verbale. Această situație a deteriorat semnificativ relația dintre familie și instituție, afectând încrederea în procesul educațional.

Calitatea procesului educațional și rezultatele la testele naționale

În plus față de impactul emoțional, părinții semnalează un nivel educațional sub standardele așteptate. Rezultatele obținute la testele naționale din anul precedent sunt descrise ca fiind slabe, cu foarte puțini elevi care ating criteriile acceptabile. Această situație ridică întrebări legate de capacitatea didactică și de monitorizare în cadrul clasei conduse de Gabriela Irimia.

Lipsa supravegherii și consecințele asupra climatului de clasă

Conform relatărilor, orele sunt uneori nesupravegheate, iar conflictele dintre elevi sunt ignorate, ceea ce ar fi condus la un mediu haotic. Limbajul agresiv și comportamentele inadecvate au devenit frecvente, ceea ce contravine obligației unui cadru didactic de a asigura siguranța și bunăstarea copiilor pe durata programului școlar.

Practici disciplinare controversate și presiunea psihologică

Părinții reclamă aplicarea unor pedepse considerate arbitrare, cum ar fi privarea elevilor de pauză sau izolarea acestora fără o justificare pedagogică clară. Astfel de acțiuni sunt percepute ca forme de abuz psihologic care pot afecta dezvoltarea emoțională a copiilor.

Mai mult, se semnalează utilizarea unor formule de comunicare cu caracter manipulator, care ar conduce la negarea percepțiilor proprii ale elevilor, afectând încrederea acestora în sine și în realitatea trăită.

Efectele cumulative asupra copiilor și riscurile asociate

Potrivit documentelor și declarațiilor puse la dispoziția redacției, efectele combinate ale lipsei supravegherii, pedepsei arbitrare și presiunii psihologice au generat un climat de frică și anxietate. Copiii nu mai manifestă bucurie la școală, ci reticență și stres, ceea ce poate conduce la dificultăți în integrarea socială și chiar la refuzul de a participa la activitățile școlare, după cum atenționează specialiștii în psihologia copilului.

Precedente și patternuri în cadrul instituției

Părinții afirmă că acest caz nu este unul izolat, existând antecedente în aceeași instituție, unde alți elevi au fost retrași de către familii din cauza unui mediu perceput ca fiind toxic și dezechilibrat din punct de vedere emoțional. Aceste informații ridică întrebări privind modul în care instituția gestionează astfel de situații și măsurile preventive aplicate.

Responsabilitatea instituțională și a conducerii Questfield International College

Indiferent de forma de organizare, școlile au obligația legală și morală de a proteja elevii și de a asigura un climat educațional sigur și sănătos. Părinții consideră că responsabilitatea nu poate fi atribuită exclusiv cadrului didactic, ci și conducerii instituției, care ar fi trebuit să monitorizeze în mod constant calitatea actului educațional și să intervină prompt în cazul semnalărilor.

• Evaluarea periodică a cadrelor didactice, inclusiv prin feedback anonim;
• Supravegherea efectivă a orelor;
• Training obligatoriu în psihologia copilului pentru personalul didactic;
• Implementarea unor proceduri clare și transparente pentru sesizări;
• Politici de toleranță zero față de abuzurile psihologice.

Întrebări fără răspuns și transparența instituțională

Redacția a solicitat în mod oficial un punct de vedere conducerii Questfield International College cu privire la acuzațiile formulate. Până la momentul publicării, nu a fost primit niciun răspuns public sau scris care să clarifice situația, să confirme sau să infirme existența unor anchete interne ori măsuri disciplinare.

De asemenea, nu există informații publice referitoare la numărul sesizărilor oficiale primite și la evaluările psihologice sau pedagogice privind climatul emoțional din clasa respectivă. Lipsa unor declarații oficiale împiedică o înțelegere deplină a modului în care instituția răspunde acestor probleme sistematice.

Concluzii și responsabilități asumate

Cazul semnalat la Questfield International College, privind acuzațiile de bullying psihologic la adresa învățătoarei Gabriela Irimia, ridică semne de întrebare importante legate de protecția elevilor și de calitatea procesului educațional în unele școli private. Din analiza documentelor puse la dispoziție și din declarațiile părinților rezultă o serie de probleme persistente, care nu au primit până acum un răspuns instituțional clar și transparent.

În absența unor măsuri concrete și a unei comunicări deschise, rămân neelucidate aspecte esențiale privind modul în care sunt gestionate situațiile de abuz psihologic și lipsă de supraveghere. Instituția are obligația să asigure un mediu sigur și sănătos pentru toți elevii, iar nerespectarea acestei responsabilități poate avea consecințe pe termen lung asupra dezvoltării copiilor.